Mi-e dor de mine! Sa rad, sa plang, sa fiu cu oamenii care-mi plac, sa inot in lacuri, sa joc tenis, sah, sa filosofez, sa citesc, sa ma plimb prin locuri necunoscute, sa fac dragoste, sa petrec timp in natura, sa accept provocarile vietii si sa le depasesc. Iubesc oamenii, dar si mai tare ma iubesc pe mine, deci nu-s aici sa fac pe plac celorlalti, ci sa-mi implinesc menirea mea, lucru pe care o perioada l-am uitat. E de datoria mea sa am incredere in mine, sa iau ceea ce mi se cuvine si sa lupt pentru ceea ce-mi doresc. Sa fac lucrurile pe care le simt, chiar daca ma tem de ele, sa-mi stabilesc obiective, sa muncesc sanatos pentru a le realiza si apoi sa ma relaxez si sa las divinitatea sa desavarseasca treaba. Sa descopar senzatii pe care nu le-am mai experimentat, sa invat lucruri noi si apoi sa-mi eliberez mintea de informatiile inutile. Sa accept momentele dure, imprevizibile si sa merg mai departe. Sa colaborez cu semenii si sa cream impreuna. Sa petrec un timp doar eu cu mine. Sa ofer si sa primesc. Sa-mi asum responsabilitatea pentru alegerile luate. Sa traiesc.
Mi-e al dracului de dor de mine, asa ca ma regasesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu